Potrivit unui studiu realizat pe baza datelor anonimizate colectate de la peste 8,5 milioane de consumatori români, zilele și intervalele orare de cumpărături se aliniază cu momentul în care românii primesc salariul. Cele mai mari vânzări au loc în jurul zilelor de 5 și 20 ale fiecărei luni, perioadă în care se înregistrează aglomerație maximă în marile supermarketuri.
„Românii își sincronizează achizițiile cu zilele de salariu, cele mai multe tranzacții fiind înregistrate în jurul zilelor de 5 și 20 ale lunii. Intervalul orar preferat pentru cumpărături este între 11:00 și 13:00, când predomină cumpărăturile planificate, iar serile sunt rezervate pentru achiziții rapide după programul de muncă”, se arată în studiul companiei.
În ceea ce privește intervalele de timp de evitat pentru cumpărături, aceste zile de salariu și orele de vârf, mai ales între 11:00 și 13:00 și seara, sunt cele mai aglomerate, cu un flux mare de clienți care își fac cumpărăturile în acele momente.
Din punct de vedere geografic, cele mai mari rulaje se înregistrează în București, care reprezintă 10,49% din volumul vânzărilor, urmat de Timișoara (7,23%) și Cluj-Napoca (4,58%). Regiunea Sud, însă, își consolidează poziția de lider național, contribuind cu 24,16% din vânzările totale, datorită centrelor urbane dezvoltate și obiceiurilor tradiționale de cumpărare.
„Retailul românesc reflectă o combinație între pragmatism și dorința de răsfăț, iar românii reprezintă cel mai atipic segment de cumpărători, alocând peste 27% din bugetul gospodăriei pentru alimente și băuturi nealcoolice, cel mai mare procent din Uniunea Europeană, conform Eurostat, unde media este de puțin peste 17%”, comentează analiștii companiei.
Studiul mai arată că produsele alimentare de bază, precum uleiul de floarea-soarelui, zahărul și laptele, domină coșul de cumpărături, dar produsele premium câștigă din ce în ce mai mult teren, mai ales în mediul urban. Categorii precum panificația furnizată (9,45% din totalul vânzărilor) și gustările dulci (9,66%) se numără printre preferatele consumatorilor, indicând o tendință spre confort și auto-răsfăț.
