Proiectul ambițios de regenerare urbană al fostei platforme industriale Remarul 16 Februarie din Cluj-Napoca, care prevede construirea unor blocuri de până la 27 de etaje și amenajarea unei zone urbane mixte, nu a trecut de Comisia Tehnică de Amenajare Teritorială și Urbanism (CTAT) în ședința de marți. Dezbaterea rămâne deschisă, urmând ca inițiatorii să revină cu modificări.
De la hale abandonate la turnuri de 100 de metri
Ansamblul ar urma să fie ridicat pe un teren de circa 6 hectare, parte a vechii fabrici Remarul 16 Februarie. Clădirile existente, în mare parte dezafectate sau degradate, vor fi parțial conservate. Două dintre ele – hala de locomotive și cazangeria – sunt considerate valoroase din punct de vedere arhitectural și istoric și vor fi restaurate.
Noul cartier propus ar include funcțiuni mixte: locuințe colective, birouri, spații comerciale, zone pentru educație, cultură, restaurante și ample spații verzi. Clădirile noi ar putea ajunge până la 27 de etaje (3-5S+P+27), cu o înălțime maximă de 100 de metri.
”Este vorba de un proiect cu impact urban major, în care patrimoniul industrial este valorizat, iar dezvoltarea verticală susține economic reabilitarea zonelor istorice”, se arată în documentația depusă.
Poduri peste Nadăș, promenadă, sens giratoriu și peste 1.100 de locuri de parcare
Planul urbanistic prevede construirea a două poduri peste râul Nadăș (unul carosabil, unul pietonal), amenajarea malurilor cu alei, spații verzi și o promenadă urbană. În proximitatea viitoarei școli ar urma să fie amenajate și locuri de joacă pentru copii.
Pentru mobilitate, se propune realizarea unei artere noi între str. Fabricii de Chibrituri și str. Septimiu Mureșan, cu un sens giratoriu și bretele de acces modernizate. Proiectul prevede 1.176 de locuri de parcare, dintre care 1.145 în subteran.
Proiectul turnurilor a fost respins
Comisia de Urbanism nu a aprobat proiectul în forma prezentată, invocând necesitatea clarificării unor aspecte tehnice și funcționale. Printre solicitări se află detalii privind integrarea traficului auto și pietonal, impactul asupra zonei, dar și armonizarea intervenției cu specificul urban al orașului.
