O fotografie aeriană cu orașul Turda arată că zona se dezvoltă tot mai mult. Imaginea este surprinsă de la intrarea dinspre Câmpia Turzii.

Turda suprapune vechea așezare romană Potaissa, preluând numele așezării dacice preromane care nu a fost încă peremptoriu identificată în teren.

Pe aceste locuri s-ar fi descoperit mai multe vestigii paleocreștine.

În Evul Mediu s-au ținut în total la Turda 127 Diete ale Transilvaniei (a fost organul constituțional și politic preparlamentar al Principatului Transilvania, creat în secolul al XVI-lea și format din reprezentanții stărilor celor trei stări privilegiate (nobilii, sașii și secuii) și ai religiilor recepte (romano-catolică, evanghelic-lutherană, calvină și, mai târziu, cea unitariană). Ortodoxia și iudaismul aveau statut de religii tolerate).

Ultimul document scris atestând Universitas Valachorum datează din mai 1355, când adunarea generală (congregatio generalis) a stărilor transilvane a fost convocată la Turda.

În 1568 Ioan al II-lea Sigismund Zápolya, principe al Transilvaniei, a emis aici Edictul de la Turda, primul decret de libertate religioasă din istoria modernă a Europei. Din păcate, edictul nu a cuprins prevederi referitoare la românii majoritari de rit ortodox.

Turda a fost în timpul Regatului Ungariei reședința Comitatului Turda (Torda vármegye), iar din anul 1876 reședința Comitatului Turda Arieș (Torda-Aranyos vármegye).

Între 1925-1950 a fost reședința județului Turda.