La granița dintre Valea Jiului și Țara Hațegului, se găsește una dintre cele mai impresionante peșteri din Transilvania – Peștera Bolii. Această formațiune spectaculoasă străpunge masivul calcaros al dealului cu același nume, într-o zonă protejată ce aparține Parcului Național Grădiștea Muncelului – Cioclovina.
Cu săli generoase și amenajări moderne, precum podețele arcuite din lemn și un sistem de iluminare ingenios, peștera oferă vizitatorilor un spectacol fascinant de umbre și culori, transformând fiecare pas într-o adevărată aventură subterană. Un loc de neratat pentru cei care iubesc natura și explorările unice.
Peștera Bolii, sub forma unui tunel cotit, a fost săpată în calcarele Jurasice ale Dealului Bolii de apele vijelioase ale pâraielor Jupâneasa şi Galbina, la o altitudine de 720 m.
De la la insurgenţă până la resurgenţă (de la intrare până la ieşire), peştera se întinde pe o lungime de 455 de metri, dar lungimea tuturor galeriilor este de peste 1.400 de metri. Intrarea peşterii are o lărgime de 20 de metri şi o înălţime de 10 metri, dar dacă aţi intrat în adâncuri, aşteptaţi-vă la spectacol: pereți de 45 de metri înâlțime.
Cândva peştera adăpostea lilieci, iar existenţa guanoului (excrementele lăsate în urmă de aceştia) în adâncul peşterii confirmă prezenţa unor astfel de colonii.
Peștera Bolii, locuită de oamenii timpurilor preistorice
Numele peşterii provine de la Familia Bolia, care este menţionată pentru prima oară în anul 1.404 într-un act de donaţie al regelui Sigismund. Prin acesta, voievodul Bolia, din Țara Zarandului, primea proprietăţi de pământ şi păduri în zonă.
Sebastian Stanca notează că „ţinutul şi peştera au fost locuite de oamenii timpurilor preistorice”, dimensiunile uriaşe ale peşterii putând adăposti un întreg trib, conform informaţiilor din „Monografia istorico-geografică a localităţii Petroşani”.
Au fost descoperite aici mărgelele şi vase din lut, dar şi unelte din piatră şi os începând din perioada Paleoliticului. Reprezentanţii Asociaţiei Petroaqua, organizaţie de ecologie şi intervenţii în caz de inundaţii care a primit spre administrare Peştera Bolii, spun că primele date despre această peşteră ne sunt furnizate de M. J. Ackner în anul 1838.
Potrivit cercetătorilor, Peştera Bolii a oferit adăpost inclusiv pentru mărfurile aduse de negustorii porniţi de la Marea Egee şi Siria şi desfăcute apoi la Appullum şi Potaissa, unde erau cantonate legiunile a XIII-a Gemina şi legiunea a V-a Macedonica.
