Între 1988 și 1990, România a produs unul dintre cele mai mari camioane basculante din lume, modelul DAC 120 DE, la uzinele Steagul Roșu din Brașov și Mecanica Mârșa. Proiectat de institutul ICPAT Brașov (ulterior S.C. Tractor Proiect S.A.), acesta a fost inspirat de modelul Lectra Haul.

DAC 120 DE avea o greutate proprie de 90 de tone și putea transporta până la 120 de tone. Cu o lungime de 10 metri și o înălțime de 5,4 metri, camionul era propulsat de un motor diesel de 65 de litri, care genera 1.040 de cai putere. Acesta alimenta două motoare electrice de tracțiune, fabricate la Electroputere Craiova, integrate în puntea spate. Viteza maximă atinsă era de 70 km/h fără încărcătură și 55 km/h cu încărcătură maximă. Două rezervoare de combustibil de 1.600 de litri fiecare permiteau operarea continuă timp de șapte zile.

Au fost construite doar 15 unități ale acestui model: opt pentru mina de cupru Roșia Poieni, trei pentru cariera de var Mahmudia, două pentru șantierul Canalului Dunăre-Marea Neagră și două pentru mina de minereu de fier McCaimy Monster Pilbara din Australia de Vest. Costul unui DAC 120 DE era de aproximativ 300.000 USD, considerabil mai redus comparativ cu modele similare. Ultimul camion a fost produs în 1990, iar inginerii români au asigurat mentenanța unităților livrate în Australia până în 1992.

Cu toate acestea, cei care au lucrat cu aceste camioane au raportat probleme de calitate, ceea ce a contribuit la abandonarea proiectului după 1990.