Rectorul UBB Cluj, despre șocul de la Alegerile Prezidențiale de duminică: „Georgescu a accesat mai ales bazinele autohtoniste și antisistem”
Ascensiunea lui Călin Georgescu pe primul loc în preferințele alegătorilor reprezintă un fenomen complex, explicat prin factori adesea neglijați în sondajele de opinie. Potrivit profesorului Daniel David, rector al Universității Babeș-Bolyai, succesul său electoral este „o surpriză greu de anticipat”, rezultat al capacității sale de a atrage voturi din segmentele societății cu orientări autohtoniste și antisistem.
Aceste baze de susținători, mobilizate prin mesaje bine direcționate, au fost esențiale în obținerea acestui rezultat halucinant.
Șocul e mare, dar contează mai mult ce urmează mai departe, la Alegerile Parlamentare de duminică, în 1 decembrie, spune Daniel David.
Primul tur al alegerilor prezidențiale s-a încheiat! Ce știm și ce facem?
„1.În principiu, analiza psihoculturală de care mă ocup eu este complementară celor sociologice. În timp ce prima identifică poate mai ușor aspecte de arhitectură psihosocială, arhitectură care poate prezice și explica unele tendințe socio-comportamentale în actualitate (mai ales când actualitatea nu se lasă ușor măsurată direct), analizele sociologice surprind mai direct actualitatea, mai ales când este evidentă și dispusă să se exprime.
2.Din punct de vedere psihocultural, știam (și acum știm mai precis) că avem trei mari bazine electorale: (1) un bazin cu un profil psihocultural colectivist (zonă adesea mai autohtonistă și mai suspicioasă față de instituțiile vestice); (2) un bazin cu un profil psihocultural al individului autonom în fază de emancipare (adesea antisistem în contextul educațional românesc și al situației democrației la nivel internațional) și (3) un bazin cu un profil psihocultural al individului autonom mai emancipat (adesea în conectare instituțională dominantă cu spațiul vestic). Un profil psihocultural nu este bun sau rău în sine, dar devine mai funcțional sau nu în funcție de opțiunile geostrategice ale țării.
3.Știm acum că avem doi candidați pentru turul II al alegerilor prezidențiale:
a.Domnul Georgescu vine ca o surpriză neanticipată la acest nivel de sondajele de opinie (iar științific trebuie analizat de ce nu s-a văzut rezultatul la acest nivel în diverse sondaje de opinie; probabil nehotărâții, cei care au refuzat să răspundă și diaspora contribuie la explicație). El a accesat mai ales bazinele autohtoniste și antisistem. Acesta a fost și mesajul său în timpul dezbaterii prezidențiale.
b.După dezbaterea prezidențială, doamna Lasconi nu vine ca o mare surpriză, dânsa accesând toate cele trei bazine electorale (așa cum a fost și mesajul ei în timpul dezbaterii).
c.Am spus în timpul dezbaterii prezidențiale, atunci când domnii Ciolacu și Ciucă au refuzat participarea, că cel puțin unul dintre candidații care participă la dezbatere va intra în turul doi. Văd că au intrat doi dintre aceștia (domnul Georgescu nu a fost mulțumit cu formatul dezbaterii, însă, spre deosebire de alți candidați, a participat pentru a intra în contact cu cât mai mulți votanți).
4.Dintre cei care nu au reușit calificarea, dar au avut scoruri importante:
a.Domnul Ciolacu este perceput ca om al „sistemului” politic, având suport mare mai ales în zona mai autohtonistă și parțial în zona emancipată (de stânga). Nu a participat la dezbaterea prezidențială, așa că nu a fost perceput ca un om care a luat „steagul stângii” să-l ducă în toate bazinele electorale.
b.Domnul Simion a devenit se pare prea instituțional și chiar prea european (fie și suveranist) pentru unele bazine electorale (mai autohtoniste și antisistem); deși a capitalizat mult și bine aici – în zona autohtonistă și antisistem –, alții au capitalizat mai mult! Dar cred că partidul AUR a avut de câștigat din această candidatură.
c.Domnul Ciucă ar fi trebuit să participe la dezbaterea prezidențială și să ia „steagul dreptei” dacă ar fi fost să aibă o șansă, știind deja cum stă în estimări. Cineva i-a spus altceva și asta a ieșit! Lucru aparent ciudat de la un candidat al unui partid cu scoruri destul de bune la europarlamentare și la alegerile locale. Și asta trebuie analizat științific, deși faptul că a fost candidatul de tip „sistem”, fără o profilare adecvată nici măcar aici, cred că este unul dintre factorii principali care explică eșecul.
d.Domnul Geoană nu a reușit să acceseze decât o parte din bazinul autonomilor emancipați și conectați cu spațiul vestic (și aici cu fragmentări, ca urmare a unor inconsistențe în mesaj); chiar dacă era candidat independent, era clar angajamentul său pentru instituții vestice. Nu a avut un discurs/program clar și pentru celelalte bazine.
e.Domnul Kelemen a generat ceea ce ne așteptam, o performanță normală raportată la bazinul pe care îl are.
f.În fine, domnul Diaconescu, cu un profil similar domnului Geoană, nu a accesat la fel de eficient bazinul potențial.
5.Alegerile prezidențiale nu trebuie să umbrească alegerile parlamentare! De aceea, cred că trebuie să ne focalizăm și asupra lor, ca mecanisme fundamentale ale democrației, iar Digi24 și UBB vor crea și aici un context rațional pentru ca electoratul să-și întâlnească candidații.
6.De asemenea, vom continua parteneriatul Digi24-UBB pentru a crea un context rațional, astfel încât electoratul să-și cunoască candidații la prezidențiale într-un cadru rațional.
7.În fine, specialiștii trebuie să analizeze rezultatele companiilor de sondaje de opinie pentru a semnaliza oamenilor care sunt mai predispuse să facă mascat formare de opinie, în loc de sondaj de opinie! Sigur că toți care folosim statistica știm că vorbim de estimări (ex. prin praguri de semnificație, intervale de încredere, mărimi ale efectului), inevitabil cu o anumită zonă de eroare, dar, dincolo de aceste limite, acum am fost confruntați cu subestimarea majoră a unui candidat (domnul Georgescu) și, în unele sondaje, cu discrepanțe prea mari între rezultatele sondajelor de opinie și realitate și chiar cu discrepanțe prea mari între sondaje. Pot fi explicații clare și justificate (așa cum am spus: numărul mare de nehotărâți, refuzuri de a răspunde, neaccesarea diasporei etc.) și/sau situații în care misiunea de sondaj de opinie a fost înlocuită cu cea de formare mascată de opinii electorale (lucru care trebuie clarificat și comunicat oamenilor)”, a transmis Daniel David, într-o scurtă analiză, publicată luni.