Patrimoniul industrial al Clujului continuă să fie sacrificat pentru marile proiecte imobiliare. Compania clujeană Remarul 16 Februarie, specializată în construcția și repararea materialului rulant feroviar, își va restrânge activitatea pentru a face loc unor zgârie-nori. Deși revitalizarea zonei industriale de lângă Nadăș și Someș, unde sunt în desfășurare proiecte imobiliare de miliarde de euro, este considerată necesară, clujenii se întreabă, pe bună dreptate, dacă zgârie-norii sunt cu adevărat soluția potrivită?
Asta ne întrebăm și noi, în contextul în care orașul e tot mai sufocat de trafic. Zona din spatele Gării va fi sufocată și de alte proiecte care se ridică în zona Dedeman. Oamenii vor dezvoltare, cu siguranță, dar una controlată, gândită, care să nu distrugă ultimele oaze de liniște pe care le mai avem în oraș. Și luând în considerare capacitatea administrației locale de a gestiona prost și unele proiecte banale (cum ar fi transformarea unui parc, fără să tai jumătate din copacii pe care i-a avut, cum a fost în Parcul Feroviarilor), ne e greu să credem că interesul cetățeanului va prima fără intervenția acestuia.
Adrian Dohotaru, un cunoscut activist civic din Cluj, este o voce constantă în dezbaterile legate de dezvoltarea urbană și protejarea patrimoniului local. Fost deputat și fondator al unor inițiative civice precum „Someș Delivery,” Dohotaru se implică activ în proiectele care vizează regenerarea spațiilor publice și protejarea patrimoniului industrial. În cazul proiectului imobiliar de la Remarul 16 Februarie, Adrian Dohotaru susține necesitatea unor soluții echilibrate care să integreze funcțiuni culturale și publice, fără a sacrifica patrimoniul industrial al orașului.
„Am intrat la Remarul 16 Februarie S.A. prima dată printr-un tur ghidat organizat de Someș Delivery și personal al întreprinderii, la care au participat vreo 40 de clujeni, majoritatea studenți la Arhitectură și Sociologie, coordonați de profesorii lor.
Uzina de peste 150 de ani are cel mai important patrimoniu industrial al orașului, îl vedem peste pod când mergem la autogară sau gară. Din păcate, acest patrimoniu industrial este umbrit la propriu într-un proiect de reconversie, de turnuri de peste 20-25 de etaje.
Revitalizarea zonei industriale de langa Nadăș și Someș, unde sunt proiecte imobiliare cumulate de câteva miliarde de euro, este extrem de necesară, dar trebuie sa avem o dezbatere dacă vrem zgârie nori în oraș, ce funcțiuni publice, ce tip de mobilitate e favorizată.
Eu cred că nu avem nevoie de zgârie nori, transportul public, pietonal si velo clar favorizat în fața mașinii, iar funcțiunile publice negociate la sânge. De pildă, trebuie va lățimea culoarului verde la Nadăș să crească pentru a avea mai multe spații verzi. Apoi, dezbaterile trebuie să treacă dincolo de proprietatea privată. E vital sa discutăm de un coridor pietonal și velo la Nadăș, prin zona industrială care leagă Baciu de Cluj, si îi scoate pe clujenii metropolitani din trafic auto. E relevant de conectat autogara, care e praf, o rușine pentru oraș, de noul proiect imobiliar prin gradene și posibilități de a traversa dintr-o parte în alta, plus investiții în reorganizarea autogării in paralel cu proiectul imobiliar de la Remarul 16 Februarie.
Foarte important e sa păstrăm mai mult patrimoniu decât e acum în proiectul imobiliar, și acela păstrat doar pentru ca o parte din zonă e protejată istoric. Dar e relevant de discutat si ce se întâmplă în viitoarele funcțiuni de patrimoniu, ca să aibă o componentă culturală, comunitară, publică, nu doar comercială. Iar aici primăria ar trebui să deschidă discuțiile, nu să se ferească de ele, să negocieze cât mai multe funcțiuni publice.
PS: dintre poveștile ghidului, foarte interesant mi s-a părut cea legata de economia circulară a uzinei. Pe când erau aproape 3.000 de muncitori, exista o cantină imensă care-i servea. Uzina avea sere cu legume și fructe, pe care le-am pozat acum în ruină, dar și loc de creștere a animalelor, ca să scadă prețul de livrare a mâncării”, a transmis Adrian Dohotaru pe o rețea de socializare.
Călin Mitică, patronul Remarul 16 Februarie, este unul dintre milionarii influenți din Cluj, cunoscut pentru legăturile sale strânse cu liderii politici liberali din oraș. Apropiat de europarlamentarul Rareș Bogdan și de primarul Emil Boc, omul de afaceri își propune acum să lase o amprentă semnificativă asupra orașului: dezvoltarea unui proiect imobiliar pe terenul Remarul 16 Februarie, incluzând construcția a două turnuri de locuințe.