Adrian Dohotaru, unul dintre cei mai implicați activiști din Cluj, a propus transformarea luxurioaselor vile deținute de comunitatea romă din Huedin în puncte de atracție turistică. Potrivit lui Dohotaru, aceste construcții impunătoare – cu numeroase etaje, turnulețe colorate și dotări de ultimă generație – ar putea deveni obiective interesante pentru vizitatorii străini, care adesea se opresc să fotografieze detaliile arhitecturale impresionante.

Din păcate, probabil, s-a ales praful de propunerea fostului deputat Adrian Dohotaru.

Manex, bărbatul din Huedin care are un palat pe două etaje voia turiști cât de mulți

Un exemplu elocvent este cel al lui Manex, unul dintre proprietarii de astfel de „palate”. Palatul său, construit pe două etaje după ani de muncă asiduă și amenajat cu grijă alături de soția sa, reflectă mândria de a-și îndeplini visul. Manex este deschis vizitatorilor, menționând cu satisfacție: ”Mobilierul este comandat în România, iar vasele vin din Anglia. Sunt binevenite vizitele la orice oră, însă, desigur, fără a cere nimic în schimb”.

Pentru Dohotaru, aceste vile ar trebui integrate în circuitul turistic prin tururi ghidate, ca parte a unei strategii de promovare a moștenirii culturale rome. „De ce nu am putea transforma aceste palate, care reflectă o identitate unică, în locații de vizitare și agrement, contribuind astfel la o mai bună apreciere a culturii romilor?”, întreabă activistul.

Primarul din Huedin, Mircea Moroșan, nu a fost de acord cu propunerea

Totuși, nu toată lumea este de acord. Primarul din Huedin, Mircea Moroșan, consideră că astfel de obiective turistice ar trebui să se bazeze pe inițiative de interes public, nu pe proprietăți private. Opinile potențialilor vizitatori sunt, de asemenea, împărțite: unii văd cu interes ideea ca o modalitate de a descoperi cultura romilor, iar alții nu sunt atrași de acest tip de construcții.

În Huedin se ridică aproximativ 100 de astfel de palate, fiecare în diferite stadii de finalizare și caracterizate de un stil distinct. Deși doar câteva dintre ele sunt complet finalizate, ele formează împreună un mozaic cultural care, după părerea susținătorilor inițiativei, merită să fie recunoscut și prețuit ca parte din patrimoniul național.