ȘTIRI NON-STOP CLUJ

Orice mamă și-ar dori ca fiul ei să spună despre ea ce a zis Florin Piersic: ”Eu pentru ea şi la 50 de ani tot Florinel rămăsesem” – FOTO

Orice mamă și-ar dori ca fiul ei să spună despre ea ce a zis Florin Piersic: ”Eu pentru ea şi la 50 de ani tot Florinel rămăsesem” - FOTO
Orice mamă și-ar dori ca fiul ei să spună despre ea ce a zis Florin Piersic: ”Eu pentru ea şi la 50 de ani tot Florinel rămăsesem” - FOTO

Florin Piersic, cel mai carismatic actor al României, a fost extrem de apropiat de mama lui, pe care a evocat-o permanent în multe din ieșirile lui publice.

Ea, mama, a fost prima mea regizoare. Da!

Într-o zi, mi-a spus: „Florinel” (eu pentru ea şi la 50 de ani tot Florinel rămăsesem) ”dacă profesorul Scurtu, vrea o poezie românească frumoasă, ca s-o spui la serbarea de sfârșit de an, uite, ți-am găsit eu una, «Nebuna» de George Coșbuc. Învaț-o!”

Și tot mama, cu acel bun-simț pe care ar fi prea minunat să-l aibă toți oamenii, îmi alege, mă ascultă, mă suie pe tren, îmi dă actele, îmi dă bani de cămin, îmi pune hrană rece și mă trimite la examenul de actorie, la București”, a mărturisit, emoționat, actorul clujean.

FLORIN PIERSIC “cel mare” si mamica lui adorată, VERA

Va spun adevarat: o mare placere a mea este sa stau la soare, pe plaja Medi­te­ra­nei din Tara Sfanta, sa inot, sa ma bucur de ma­re… De altfel, va martu­risesc ca una din marile mele dorinte a fost sa-mi pot trimite parintii la Mor­mantul Sfant. Am din acea calatorie a lor o amintire amu­zanta si foarte draga mie, cand mama a intrat, im­preuna cu tatal meu, in­tr-un magazin unde se vindeau stofe de tot felul. Dorind sa-mi ia un material de ca­masa, vanzatorul a intrebat-o pe mama cat sa-i taie, la care ea a raspuns ca nu stie, ca baiatul ei e foarte mare. “Ei, cat poate sa fie de mare?! Ca doar n-o fi cat Flo­rin Piersic!”, a zis omul. “Pai, eu sunt mama lui Flo­rin Pier­sic”… “Rachela, vino repede, e mama lui Flo­rin aici! Doamna, ne-a facut baiatul asta si sa radem, si sa plangem…! Va dau cate ma­teriale vreti!”.

(…)

Credinta? Credinta, intr-un fel foarte intim, ca si iu­birea, este in fiecare din noi. Nu-mi place sa ma dedau la excese publice pe tema asta. Am acolo, in suflet, o manastire slujita de un ca­lu­gar, care-mi sea­mana si, foarte des, ma opresc si stau de vorba cu mine insumi, cu glas tare, ca sa fiu auzit de Dumnezeu, caruia insa nu mai indraznesc sa-i cer nimic, pentru ca am primit deja din belsug. Vedeti, le­gatura mea cu Ce­rul este veche, de cand exista neamul piersicanilor. Mama mea, fiica preotului Pascanu, din Valea Mol­dovei, intr-o duminica, dupa slujba, a plecat singura pe ulita satului. Avea cinci anisori. Luase de aca­sa o batistuta in care avea un botulet de mamaliga. Bunicul meu a intrebat: “Unde e Veruta?”. I s-a ras­puns: “A luat-o-ncolo, Parinte”. Atunci el a fugit, a ajuns-o din urma si a intrebat-o: “Unde te duci, fetita tatii?”. La care mama mea a raspuns: “La Ieru­salim!”. Acum intelegeti de ce mi-am dorit asa de tare sa-i trimit pe ea si pe tata la Locurile Sfinte?…” (Florin Piersic) .

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *