Planul Urbanistic Zonal (PUZ) pentru viitorul mall de pe platforma fostei fabrici Carbochim a fost aprobat de consilierii locali, după o dezbatere maraton.

Proiectul este estimat la un miliard de euro și va schimba la față acea zonă a Clujului, din Piața 1 Mai – strada Porțelanului, considerată moartă din punct de vedere urbanistic.

După obținerea acestui PUZ urmează eliberarea autorizației de construire.

”Acum 3 ani de zile, când a intrat acest proiect în furcile caudine ale administrației locale, i-am asigurat toată transparența, de la ședințe publice, la oportunitatea experților de a se exprima. Acest proiect respectă toate exigențele PUG-ului din perspectiva restructurării. Răspunde exigențelor corelării cu celelalte proiecte ale municipalității, în special cu culoarul verde-albastru. Există un bloc de locuințe, ridicat în anii ’90 fără autorizație care reprezință un obstacol pe proiectul de mobilitate, dar iată că proiectul de restructurare Carbochim bine să rezolve această problemă cu două alternative. Am fost extrem de atent și investitorului privat i s-au aplicat aceleași exigențe de trafic, de infrastructură ca celorlalți care construiesc în oraș. Valoarea investițiilor private pe domeniul public va fi de 65 milioane euro – pod rutier peste Someș cu 4 benzi, 2 poduri pietonale, 2 girații, sistematizări de străzi, trecerea în domeniul public a unor terenuri, etc. Investiția asuce un spor de calitate din punct de vedere al infrastructurii”, a declarat primarul Emil Boc.

Activiștii civici au dezbătut intens problemele ridicate în spațiul public, de la trafic, aglomerație la faptul că nu s-ar asigura 30% spațiu verde pe sol natural.

”Dacă decidem acum pentru viitor, trebuie să luăm în considerare că diminuarea de spațiu verde pe sol nu face decât să agraveze această situație. Trebuie să ajungem la 30% spațiu verde. Voi consemna voturile tuturor consilierilor locali pentru a arăta publicului cine a decis mortalitatea suplimentară. Expertul Carbochim spunea la procesul din SUA pentru Roșia Montană că statul româb datorează miliarde. Orice betonare în plus înseamnă mai multă apă pe străzi, înseamnă cheltuieli mai mari pentru canalizare”, a declarat activistul civic, fost senator USR, Mihai Goțiu.

”Direcția orasului numai cine nu vrea să o vadă nu o vede, am plantat 4.000 de arbori cu balot în ultimul an și jumătate, mai urmează 1.000. M-a preocupat solul natural, am întrebat de legalitate și am aflat de la proiectant că se pun 2 m de pământ peste parcarea subterană, suficient pentru a planta copaci maturi, care au nevoie de 1 m și jumătate de pământ pentru a supraviețui. Este reproducerea unei vieți naturale verzi. Cu traficul. Faptul că azi oamenii au doar 2 opțiuni – Iulius și Polus – cât trafic generează? Dacă am opțiunea de a merge la mall în zona mea, nu mai aglomerez nenecesar în oraș”, a spus primarul Emil Boc.

Arhitectul proiectului a spus că 20% din spațiu verde este pe sol natural și 10% pe 2 metri de sol, care va fi pus peste parcarea subterană.

”Nu e un proiect de regenerare urbană, ci o degenerare a urbanismului. În contractul de restructurare scrie alb pe negru, conform RLU, 30% spațiu verde pe sol natural, ori nu e așa”, a declarat și activistul civic Cornel Vâlcu.

”Procentul de 30% de spațiu verde este respectat. 20% este pe sol natural și 10% pe sol artificial, adică peste acea parcare. Nu e o chestiune ilegală, noi analizăm impactul ei. Noi ca oraș ascultăm pe toată lumea”, a spus și primarul Emil Boc.

Viceprimarul Clujului, Dan Tarcea, a spus că s-au redus numărul de parcări, de la 5.800 la 4.800 de parcări și 1.400 de locuri pentru biciclete.

Clădirea viitorul mall va fi verde, cu centrală electrică cu panouri fotovoltaice pe acoperiș, 16.500 mp de acoperișuri verzi, care nu sunt incluse în bilanțul spațiilor verzi.

De asemenea, 21% din suprafața totală va fi ocupată de sol natural și 9.12% va fi peste parcarea subterană.

”Se pot vedea realizările de la Iași și Timișoara, unde parcurile funcționează foarte bine, copacii nu s-au uscat și oamenii sunt mulțumiți.

Arborii aduși la Cluj, în pepinieră, au și până la 18 m înălțime”, a spus proiectantul Vlad Negru.

Proiectul a fost trecut cu 17 voturi pentru, 4 împotrivă (USR) și o neparticipare.