Fiecare clujean a auzit de legendele legate de rețelele subterane care ar exista în oraș, însă arheologii și istoricii resping această idee. Se spune că biserica romano-catolică „Sfântul Mihail”, un simbol al Clujului, ar fi conectată prin canale subterane la Mănăstirea Franciscanilor, la biserica de la Calvaria și, în anumite variante ale legendei, chiar la zona Cetății. Aceste tuneluri ar fi fost construite în Evul Mediu pentru a permite o evadare rapidă în caz de asediu.

În anii ’60, istoricul Ștefan Pascu a inițiat o serie de sondaje arheologice în diferite locații ale orașului, însă cercetările nu au dat rezultate semnificative. Totuși, orașul medieval avea pivnițe ample sub locuințele sale, iar unele treceri secrete dintre acestea ar fi putut fi folosite pentru a ascunde persoane aflate în pericol. Un astfel de pasaj a fost descoperit recent, în cadrul unor cercetări arheologice efectuate în subsolul casei în care s-a născut principele Ștefan Bocskai (situată pe strada Matei Corvin nr. 4). Pasajul, cu o înălțime de un metru și o lungime de 3-4 metri, pare să confirme existența unor treceri secrete în trecutul orașului.

Pivnițele medievale din Cluj au stat la baza legendelor rețelelor subterane din oraș

De la Biserica Sfântul Mihail din centrul Clujului pornesc tuneluri către zeci de pivniţe asemeni unei pânze de păianjen. E un mic oraş subteran, despre care istoricii şi arheologii s-au preocupat îndelung. Au făcut chiar proiecte de cercetare care, e drept, au avut mai puţin succes decât actualele afaceri ale proprietarilor de cluburi.

Cei care au speculat turismul de noapte al fostelor pivniţe au dezvoltat localuri pretenţioase.

„Sunt singurele pivniţe care au două nivele din judeţul Cluj. Două nivele gotice, deci nivele medievale. Acolo erau tot felul de aranjamente pentru butoaie, specialişti în producerea vinului şi cu siguranţă că erau şi vinuri foarte preţioase”, explica Adrian Andrei Rusu – arheolog la Institutul de Arheologie şi Istorie a Artei Cluj.

Fără acces pentru public, unele dintre subteranele Clujului ascund mărturii importante ale trecerii timpului. Unul dintre cele mai încărcate de istorie locuri este Biserica Franciscanilor, situată în Piața Muzeului. Construită la sfârșitul secolului al XI-lea, clădirea a fost reconstruită de călugării dominicani în stil gotic. De-a lungul istoriei, mănăstirea a avut multiple funcții, fiind folosită alternativ ca locuință sau școală. În acest edificiu a avut loc, în 1626, prima reprezentație de teatru din Cluj. Subsolul mănăstirii adăpostește atât vestigii medievale, cât și relicve din perioada romană.