După ce Mircea Cărtărescu, scriitorul român cu cele mai multe premii internaționale, nu a obținut suficiente voturi pentru a fi acceptat în Academia Română, HotNews a discutat cu cei care s-au opus candidaturii sale. Cum își motivează aceștia o decizie care a surprins lumea culturală din România?

Scriitorul Valeriu Matei, care înainte de vot a distribuit un apel împotriva alegerii lui Cărtărescu, susține că acesta a insultat poporul român. La rândul său, Nicolae Breban, un alt contestatar, consideră că, deși Cărtărescu este un scriitor apreciat și tradus în peste 23 de limbi, „nu este de nivelul Academiei”.

„La Mircea Cărtărescu sunt trei personaje: tăticul, mămica și Mircea. În literatură trebuie să faci oameni mai vii, cum l-a făcut Dostoievski pe Raskolnikov, Shakespeare pe Hamlet”, a explicat Nicolae Breban (91 ani), când HotNews l-a întrebat de ce crede că Mircea Cărtărescu nu este un scriitor bun.

Mircea Cărtărescu ar fi avut nevoie de 74 de voturi ale membrilor Adunării Generale a Academiei Române pentru a deveni membru corespondent. A obținut doar 73.

Printre contestatarii săi, Valeriu Matei a jucat un rol important. Scriitorul, membru de onoare, este și directorul general al Editurii Academiei Române. Înainte de vot, Matei a distribuit chiar un apel prin care aducea argumente împotriva acceptării lui Mircea Cărtărescu.

„Eu am trimis tuturor membrilor secției noastre un text prin care mi-am exprimat punctul de vedere. M-am referit la afirmațiile pe care le-a făcut Mircea Cărtărescu pe parcursul anilor. Unele, după mine, deosebit de grave.

Într-un articol din 2005, numit „O vină istorică. Despre antisemitismul românesc”, Mircea Cărtărescu aduce insulte lui Mihai Eminescu, Emil Cioran și Mircea Eliade.

Dar aduce și insulte poporului român, pentru că traduce inexact o afirmație a lui Hannah Arendt, care nu era un specialist în istoria modernă și nu avea instrumente să măsoare antisemitismul, și a afirmat că în Al Doilea Război Mondial, România era cea mai antisemită țară a Europei, ceea nu corespunde adevărului.

Mircea Cărtărescu traduce că românii au fost cel mai antisemit popor din Europa. Deosebirea e fundamentală. Nici pe departe poporul român nu este un popor antisemit. Eu am remarcat aceste lucruri, care nu sunt normale. Sigur, ne asumăm toate erorile, dar trebuie să cunoaștem istoria”, a declarat Valeriu Matei pentru HotNews.

Un alt contestatar al lui Cărtărescu este scriitorul Nicolae Breban. Acesta a confirmat pentru HotNews că nu susține acceptarea scriitorului Mircea Cărtărescu, deși îi recunoaște acestuia anumite calități.

„Nu m-au sunat să mă întrebe, dar dacă m-ar fi sunat cineva, le-aș fi explicat că nu merită să intre în Academie. E un bun scriitor, dar nu e la nivelul Academiei Române. Citindu-i întreaga operă, despre care nu se vorbește decât parțial, și toată reclama făcută cu mulți bani, bani care au venit pentru reclama sa de la ICR (Institutului Cultural Român – n. red.).

În Dostoievski sunt zeci de personaje, în Thomas Mann sunt zeci de personaje. La Mircea Cărtărescu sunt trei personaje: tăticul, mămica și Mircea. În literatură trebuie să faci oameni mai vii, cum l-a făcut Dostoievski pe Raskolnikov, Shakespeare pe Hamlet.

Cărtărescu n-are niciun roman, are o trilogie despre care s-a făcut un tam-tam enorm. Primul volum n-are nicio ficțiune. E o cronică de familie. Tăticul, mămica și Mirciulică. Există niște pasaje acolo care sunt la limita pshiopatiei, dar nu e nebun, face pe nebunul.

Cărtărescu este semnul cel mai profund și mai alarmant al capacității sau al incapacității noastre de maturitate civică și psihologică, adică putem folosi materialele cele mai abjecte, cele mai nepotrivite, ca să facem bani. Este un bun scriitor, dar nu e un mare romancier, pentru că nu este capabil de ficțiune”, a declarat Breban pentru sursa citată.

Printre cele mai cunoscute volume ale lui Mircea Cărtărescu se numără „Solenoid”, „Orbitor”, „Theodoros”, „Melancolia”, „Nostalgia”. Acestea au fost traduse în peste 23 de limbi, printre care engleză, franceză, spaniolă, germană, sârbă, turcă, norvegiană, olandeză, rusă.

A primit mai multe premii, printre care Dublin Literary Award, Premiul Thomas Mann, Premiul Literar „Giuseppe Acerbi”, Premiul FIL de Literatură în Limbi Romanice, dar și Premiul Uniunii Scriitorilor din România și Premiul Academiei Române.