Activistul civic Adrian Dohotaru încearcă de o vreme bună să deschidă ochii clujenilor în privința minciunilor pe care le lansează Iulius Group, deținătorul Iulius Mall Cluj, privind spațiile verzi de la noul mall pe care intenționează să îl ridice în locul fabricii Carbochim.

Lucrurile sunt simple, spațiul verde la sol nu există, acesta fiind înlocuit cu iarbă plantată pe clădirea viitorului mall. În plus, firma se laudă cu spațiul verde care apare pe malul opus al Someșului, dar care e public, nu e proprietatea Iulius. Iarba de pe clădire este o iluzie, pentru că în câțiva ani poate fi înlocuită și verdeața dispare.

”După analizarea documentației supuse consultării publice „PUZ de restructurare urbană (platformă industrială Carbochim)”, Asociațiile MiniMass (Someș Delivery), Societate Organizată Sustenabil (SOS Someșul nostru), Clubul de Cicloturism Napoca, Clujul Sustenabil și DoCoMoMo România au identificat două aspecte pe care le consideră critice în raport cu documentațiile și strategiile de rang superior care definesc direcțiile majore de dezvoltare ale zonei:

1. Implementarea deficitară a coridorului verde-albastru la râul Someș.
2. Prezervarea și valorificarea insuficientă a patrimoniului industrial valoros existent pe amplasament.

Foarte important, PUG propune 30% spațiu verde pe sol natural, PUZ Carbochim de 12 ori mai puțin, adică 2.5%! Ce e spațiu verde pe parcare sau clădiri, mici păcăleli pentru randări înverzite, nu sunt considerate, potrivit legii spațiilor verzi, drept spațiu verde.

Procentul de ocupare a terenului (POT) propus pentru acest UTR este de 5 ori mai mare decât cel stabilit prin PUG pentru UTR Ve (5% față de 1%). Deci, pe scurt Iulius Group vrea să construiască pentru profit pe o suprafață de 5 ori mai mare decât limita legală!

PUZ-ul realizat de dezvoltatori imobiliari permite construirea în front continuu la Someș în ciuda restricțiilor din PIDU Someșul Mic, adică Master Planul făcut de spaniolii de Studio Practica alături de colaboratorii din România. În varianta Iulius, tot frontul la Someș este placat cu clădiri, într-un dispreț profund pentru PUG, dar și pentru posibilitatea de a accesa Someșul:

„5.6. Se interzice placarea coridorului râului cu clădiri. Frontul propus va fi fragmentat pentru a se permite coridoare verzi sau publice, cu acces spre râu, obținându-se un spațiu liber, neobstrucționat de construcții, de minim 40% din frontul stradal aferent”. și „5.16. Pentru a asigura varietate și o dinamică a fronturilor, acestea nu vor depăși lungimea de 70 m”.
Înălțimea maximă a clădirilor, conform PUZ Iulius, este de 95 metri, ceea ce înseamnă că zgârie-norii propuși pot fi mai înalți cu 20 de metri decât clădirea Maurer din Piața Abator! Deci, aproape 20 de etaje, pe când în PUG limita maximă e de 5 niveluri.

PUZ-ul aduce limita zonei construibile suprateran la doar 10 metri de limita de proprietate de la Someș. Noi cerem cel puțin 30 de metri, în condițiile în care parcurile amenajate de-a lungul timpului la Someș oferă de la zeci de metri la sute de metri lățime pentru a ne bucura de spații verzi și râu.

Zona rezidențială, prevăzută prin PUZ, reprezintă aproximativ 30% din aria desfășurată totală, dar nu conține prevederi privind locuirea socială și accesibilă care ar trebui să ajungă, propunem noi ca deziderat, la 10% din locuințele realizate. Este o propunere pentru un oraș incluziv pentru toate construcțiile rezidențiale ce urmează a se realiza în zona industrială

Clujului în curs de restructurare.

Rezolvarea accesului la parking se face dinspre Someș, ceea ce diminuează considerabil posibilitatea de utilizare a malurilor Someșului cu bicicleta și pe jos. Traficul auto generat va fi unul ridicat pentru că se propune o parcare cu 4.500 de locuri, de două ori mai mare decât a mall-ului din cartierul Gheorgheni. O mai mare parte a frontului la Someș e separată de râu prin circulații auto, contrar prevederilor Master Planului pentru Someș: „5.3. Este interzisă amplasarea parcărilor spre spațiul verde sau la frontul de apă (între clădiri și spațiul public), pentru a încuraja activități pietonale în relație cu aceste spații publice”. Podul recent inaugurat la Someș, plus podul propus de investitori la mai puțin de o sută de metri de podul existent, către o parcare de dimensiuni majore cu intrare dinspre râu, îndepărtează clujenii de o mobilitate mai sănătoasă, pietonală și ciclistă, pe malul râului.

Cerem asigurarea unei fâșii verzi, amenajate pe sol natural, în lungul malului drept al Someșului, cu o lățime minimă de 30 metri de la limita de proprietate, care să includă elemente de mobilitate pietonală și velo, racordate rețelei stradale existente și viitoare din amonte și din avalul zonei. Fâșia trebuie să valorifice și să extindă vegetația valoroasă existentă astăzi pe acest tronson de mal.

Lucrările „de decolmatare si cosmetizare în albia Râului Someșul Mic pentru mărirea secțiunii de curgere”, după cum se afirmă în PUZ, conduc nu doar la raderea vegetației, ci și la foarte probabila tăiere a aproximativ o sută de copaci care au crescut în albia râului, după cum se poate vedea din Google Earth. Orice lucrări de decolmatare în albie trebuie realizate fără tăierea vegetației existente și prin punerea în valoare a habitatelor de zăvoaie, cerință a studiului din mediu din Master Planul la Someș.

Ce cerem noi? Din poziția pe care am trimis-o către Primărie, Consiliu Județean, Direcţia Judeţeană pentru Cultură Cluj, Agenția de Protecția Mediului, Consiliul Județean:
1. Integrarea prevederilor din PUG și din Master planul pentru Someș în propunerea pentru restructurarea Platformei Carbochim.
2. Elaborarea, de către o comisie independentă de specialiști în patrimoniu industrial, a unui studiu riguros asupra fondului construit existent pe amplasament, în vederea identificării elementelor de patrimoniu industrial și a posibilităților de valorificare a acestora.
3. Integrarea concluziilor studiului menționat în propunerile de restructurare urbană a zonei, prin conservarea, reabilitarea și refuncționalizarea clădirilor de patrimoniu industrial.

În rezumat, de ce trebuie să ne revoltăm? Ce propune Iulius în momentul de față încurajează un haos imobiliar de dimensiuni majore. Nu există infrastructură de mobilitate pentru a autoriza astfel de investiții imobiliare gigantice. Și dacă ar fi, ne dorim un oraș la scară umană, care să nu fie dominat de zgârie nori. Ne dorim un oraș care să încurajeze transportul public, mobilitatea pietonală și ciclistă, nu trafic auto prin cea mai mare parcare din Cluj pe malul râului. Vrem un oraș care are o dimensiune socială, nu încurajează specula imobiliară, printr-un procent de locuințe sociale și, last but not least, recuperează patrimoniul industrial al orașului și îl valorifică, așa cum au făcut mulți alții în destule țări ale lumii!”, expun pe larg problema activiștii civici.