Trecutul se întoarce și ne afectează prezentul. Secolul al XX-lea a fost unul dintre cele mai sângeroase din istorie, dar trecerea timpului îi face pe unii dintre contemporanii noștri să uite sau să ignore ororile care au distrus destinele a milioane de oameni, chiar în locurile, în comunitățile în care astăzi trăim.
”Imagini din trecut. Holocaustul din Cluj” este un proiect care ne apropie, prin intermediul benzilor desenate de experiențele trăite de evrei și romi în perioada Holocaustului din România și ne prezintă o istorie diferită a comunităților în care locuim; o istorie a celor persecutați, deportați, exterminați pentru că au fost/s-au născut ALTFEL.
Marți, 4 iunie, clujenii sunt invitați de la ora 18:00, la Sala Simone Veil a Facultății de Studii Europene a UBB, la un dialog despre istorii locale. Vom continua cu inaugurarea expoziției de bandă desenată la realizarea căreia au contribuit elevi și cadre didactice de la Colegiul Național „George Barițiu”, Liceul Teoretic „Onisifor Ghibu”, Liceul Tehnologic Special pentru Deficienți de Auz.
Vor participa la dialog:
Ana Bărbulescu, doctor în sociologie la Universitatea din București și cercetător științific la Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel“.
Ruxandra Hurezean, jurnalist, senior editor.
Inspector Hadrian Arion – Inspectoratul Școlar Județean Cluj
Prof. Alexandru Laszlo, Colegiul Național „George Barițiu”,
Reprezentanți ai elevilor și cadre didactice de la Colegiul Național „George Barițiu”, Liceul Teoretic „Onisifor Ghibu”.
Moderator: Cristina Guseth, director Fundația Freedom House România
”Imagini din trecut. Holocaustul din Cluj-Napoca” este un proiect organizat de Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, în parteneriat cu Fundația Freedom House România.
Benzile desenate sunt realizate de ilustratorul Octav Ungureanu, după un scenariu creat de cercetători ai Institutului „Elie Wiesel” în colaborare cu elevi și cadre didactice de la unitățile școlare amintite.
Participarea este liberă, dar este necesar să completați acest formular, până la data de 3 iunie 2024.
În Ghetoul de evrei de la Cluj au fost 18.000 de evrei
Trimiterea în ghetouri a evreilor din Transilvania de Nord a început la 3 mai 1944 și a durat o săptămână. Au fost concentrați în zona fabricii de cărămidă Iris din nordul orașului. Fiind format în principal din barăci folosite pentru uscarea cărămizilor, ghetoul nu avea aproape nici o facilitate pentru cei aproximativ 18.000 de evrei adăpostiți acolo și originari din Cluj, Gherla, Borșa, Huedin, precum și satele din jur.
Dintre aceștia, 4.000 erau copii sub 13 ani – după cum se specifică pe placa comemorativă. Se știe că majoratul moral-spiritual în iudaism este la 12 ani la fete (bat Mițva) și, respectiv, la 13 ani la băieți (bar Mițva) – de aici și precizarea de mai sus. Placa se găsește pe corpul de clădire din intersecția străzii Fabricii, cu linia de tramvai (vizavi de hypermarketul REAL și fabrica de medicamente Rambaxi, fostă Terapia).
Acțiunea de concentrare a fost efectuată de autoritățile maghiare, supravegheate de consilierii SS, printre care Hauptsturmführer-ul SS Dieter Wisliceny. Ghetoul se afla în subordinea lui László Urban, care conducea și poliția orașului. Administrarea internă a fost încredințată unui „Judenrat” (Consiliu Evreiesc). Printre membrii consiliului au fost rabinul Akiba Glasner, rabinul Mózes Weinberger și Ernő Márton.
Similar celorlalte ghetouri de pe teritoriul Ungariei, exista și o clădire special amenajată, unde poliția îi tortura pentru a afla unde și-au ascuns obiectele de valoare.
Ghetoul a fost lichidat după deportarea evreilor din acest ghetou la Auschwitz în șase transporturi. Primul a avut loc la 25 mai, iar ultimul la 9 iunie 1944.
Foto: Silvian Guranda
