Două lebede albe, incredibil de frumoase, și-au făcut cuib pe malul Someșului, în cartierul Grigorescu.

Păsările au fost rapid zărite de clujeni și imortalizate.

Fascinația lebedelor albe: sunt monogame și dacă un partener moare, celălalt intră în doliu

Elegante și misterioase, lebedele albe (Cygnus olor) nu încetează să ne fascineze, nu doar prin frumusețea lor, ci și prin comportamentul lor familial. Reproducerea acestor păsări urmează un ciclu bine definit, în care loialitatea, protecția și grija față de pui joacă un rol central.

Lebedele albe cuibăresc primăvara, începând de obicei din luna aprilie până în iunie. Cuiburile sunt construite în locuri liniștite, în apropierea apelor, din vegetație uscată, frunze și crengi. De cele mai multe ori, revin an de an în același loc, dacă mediul este sigur și neperturbat.

Femela depune între 5 și 7 ouă, dar acest număr poate varia între 4 și 10. Ouăle sunt de culoare alb-gălbuie sau cenușie, perfect adaptate mediului natural pentru a fi camuflate de prădători.

Incubația durează între 35 și 41 de zile. În acest timp, doar femela clocește, în timp ce masculul (denumit adesea „cocoș”) are un rol de paznic vigilent: patrulează zona, își apără familia și alungă orice posibilă amenințare.

Puii de lebădă, numiți cygnet, sunt acoperiți cu puf gri-deschis și pot înota din primele ore de viață. Mama și tatăl le oferă o protecție exemplară – unii pui pot fi observați călătorind pe spatele mamei, un gest simbolic de grijă și siguranță în fața pericolelor.

Unul dintre cele mai emoționante aspecte ale lebedelor albe este monogamia lor. Aceste păsări își aleg un partener pe viață. Dacă unul dintre parteneri moare, cel rămas poate trece printr-o perioadă de doliu și, uneori, rămâne singur pentru tot restul vieții.