Fotografia unui cioban ASPRU din Mărginimea Sibiului ajuns în SUA, în 1906. Așa au devenit cei mai bogați din România – FOTO
O fotografie a unui cioban din Mărginimea Sibiului, ”patria” ciobanilor din România, pe insula Ellis, din New York în 1906, locul unde ajungeai imigranții care ajungea în ”Lumea Nou”, a dat startul unor discuții aprinse.
Pe Insula Ellis ajunge vasele cu imigranți, erau verificate actele, se făceau fotografii cu cei ajunși. Una dintre acestea a fost cu ciobanul român. Cel care a surprins fotografia a fost Augustus F. Sherman, fotograful oficial din acei ani ai serviciului de imigrări.
Unii spun că ciobanul din imagine ar fi muncit mai mulți ani în SUA, dar ar fi revenit acasă. Acest lucru nu este confirmat, dar ar putea fi real pentru că mulți ciobani din Mărginimea Sibiului au ajuns în SUA, iar apoi au revenit acasă cu banii câștigați peste Ocean. Aceștia au cumpărat extrem de multe terenuri în Sibiu, devenind mari proprietari de pământuri.
”Au plecat să câștige bani muncind din greu. Majoritatea s-au întors și au cumpărat terenuri în România, construindu-și case. America a fost mereu văzută ca pământul oportunităților! În acele vremuri era adevărat. Acum, nu mai este la fel! Bunicul meu a fost unul dintre ei! A mers acolo de două ori și s-a întors. Este îngropat în cimitirul satului, sus pe deal! Erau oameni foarte puternici! Ei au contribuit la construirea Americii de astăzi!”, a spus Rodica.
”Sunt foarte curios ce s-a întâmplat cu acest om după ce a ajuns în lumea nouă”, a adăugat Ionuț. Se pare că acest cioban s-a întors în Poiana Sibiului și este înmormântat acolo.
”Face parte din al doilea val de migrație din România, mulți s-au întors după Primul Război Mondial, în 1918”, a explicat Alexandra.
”Stră-străbunicul meu a lucrat câțiva ani în SUA, la calea ferată, și apoi s-a întors în aceeași perioadă”, a adăugat Ioana, susținând cele spuse anterior.
Mărginimea Sibiului este locuită de o populație majoritar românească, a cărei ocupație principală a fost și rămâne păstoritul. Acest lucru a permis menținerea legăturii între comunitățile românești din sudul și nordul Munților Carpați. Locuitorii acestei zone sunt cunoscuți sub numele de mocani sau mărgineni.