Fabrica “Libertatea” din Cluj-Napoca are o istorie îndelungată, începându-și activitatea în anul 1870, când meșterul vienez Franz Triska a fondat ”Întreprinderea comercială industrială” specializată în producția de piane vieneze.

În perioada comunistă, fabrica a fost naționalizată și a primit numele ”Libertatea”. În această perioadă, producția s-a diversificat, incluzând jucării, articole sportive, rechizite școlare, tejghele de tâmplărie, parchet și furnir.

După 1989, fabrica și-a continuat activitatea, concentrându-se pe producția de mobilier din lemn masiv, atât clasic, cât și modern, devenind renumită pe piața locală și internațională.

În 2011, terenul fabricii a fost vândut și transformat în Liberty Technology Park Cluj, un parc tehnologic multifuncțional. Fabrica “Libertatea” a fost relocată în zona Calea Baciului, continuând producția de mobilier din lemn masiv.

Astfel, de-a lungul istoriei sale, fabrica “Libertatea” a produs o gamă variată de articole, de la piane și jucării, la mobilier din lemn masiv, adaptându-se constant cerințelor pieței și contextului economic.

Cum a fost salvată clădirea vechi fabrici Libertatea

Clădirea fostei fabrici de mobilă “Libertatea” din Cluj-Napoca a fost salvată și revitalizată prin transformarea sa în Liberty Technology Park Cluj, un parc tehnologic modern dedicat companiilor din domeniul IT&C și cercetare-dezvoltare. Proiectul a implicat restaurarea și integrarea a cinci clădiri istorice, păstrându-se caracterul și structura originală a fațadelor din cărămidă, în timp ce noile componente și materiale au fost adăugate pentru a oferi clădirilor o nouă viață.

Liberty Technology Park Cluj a fost inaugurat oficial pe 5 decembrie 2013, devenind primul parc tehnologic din România. În septembrie 2014, a obținut certificarea de clădire verde BREEAM Major Refurbishment cu calificativul “Very Good”, reflectând angajamentul față de sustenabilitate și eficiență energetică.

Astfel, printr-o abordare care a combinat respectul pentru patrimoniul industrial al Clujului cu nevoile contemporane ale sectorului tehnologic, clădirea a fost salvată și transformată într-un hub modern de afaceri și inovație.

Fotografii: Dacian Groza