Forajele efectuate până în acest moment în cadrul proiectului de metrou din Cluj dezvăluie prezența unui masiv de sare în extremitatea estică a magistralei, precum și existența depozitelor argiloase, ceea ce necesită adoptarea unor soluții tehnice speciale.

Zăcământul de sare este extins, iar rezultatele forajelor indică faptul că, după stația Piața Mărăști, aproape toate forajele executate pe aliniamentele estice și sudice ale metroului au identificat, la adâncimi cuprinse între 12,50 și 25,0 metri, un masiv de sare. Aceasta generează riscuri geotehnice asupra structurilor metroului, impunând necesitatea adoptării unor soluții tehnice adecvate pentru eliminarea acestor riscuri, conform concluziilor studiului realizat de firma Geostud. Aria afectată se întinde de la Piața Mărăști până la Aurel Vlaicu, continuând în direcția IRA, Gheorgheni și Sopor, precum și în partea opusă, către CUG.

Pe de altă parte, în cartierul Mănăștur s-a constatat că terenul este compus din “argile/argile nisipoase și nisipuri/nisipuri argiloase”. Apropierea traseului metroului de râul Someșul Mic sau de Canalul Morii ar putea implica interceptarea, în cadrul acestor depozite, a resturilor lemnoase aflate în diverse stadii de carbonizare. Studiul menționează necesitatea demolării a cel puțin 15 imobile existente în această zonă.

Firma Geostud a realizat un total de 42 de foraje, având ca scop identificarea tipului de sol și determinarea celor mai potrivite soluții tehnice pentru construcția metroului. Forajele au fost repetate și la finalul anului 2023 și la începutul anului 2024 și au relevat aceleași probleme. Este sare peste tot, de la Mărăști până în Someșeni, pe partea cu fosta zona industrială a Clujului, de la Clujana la CUG, dar și spre Sopor.

Istoria sării de sub Cluj este cunoscută de mult timp. La Someșeni funcționau superbe băi sărate, renumite în toată Europa, iar filonul masiv de sare merge până la Apahida. Lucrările pe un depozit de sare în subsol pot aduce diverse provocări și probleme, iar acestea depind de natura specifică a depozitului și de proiectul de construcție în sine. Iată câteva aspecte care pot fi problematice în construcția pe astfel de depozite:

Stabilitatea terenului: Sarea este un material solubil în apă, iar în cazul unui depozit de sare subteran, există riscul ca acesta să se dizolve sau să se deplaseze în timp, ceea ce poate afecta stabilitatea terenului deasupra.

Subminarea structurilor: Dizolvarea sau deplasarea depozitelor de sare poate duce la formarea de goluri subterane, ceea ce poate duce la prăbușirea sau subminarea structurilor aflate la suprafață.

Risc de prăbușire: În unele cazuri, depozitele de sare pot avea caracteristici de prăbușire sau de rupere, ceea ce crește riscul de colaps al terenului deasupra lor.

Riscuri geotehnice: Proiectarea și construcția pe un astfel de teren necesită o înțelegere aprofundată a proprietăților geotehnice specifice ale depozitului de sare. Este necesară adoptarea de soluții tehnice adecvate pentru a gestiona riscurile asociate.

Probleme cu solubilitatea: Dacă apa pătrunde în depozitul de sare, acesta poate să se dizolve și să creeze o soluție sâlțâie, ceea ce poate afecta structurile construite.
Soluțiile pentru a face față acestor provocări pot include tehnici specifice de construcție și monitorizarea constantă a subsolului, precum și impermeabilizarea corespunzătoare.