Strada Iuliu Maniu din Cluj-Napoca, una dintre cele mai frecventate și importante artere ale orașului, are o istorie interesantă și semnificativă, care reflectă evoluția urbanistică a Clujului și amintirile unei personalități de seamă din istoria politică a României.
Înainte de a purta numele marelui lider politic, Iuliu Maniu, strada se numea „Strada Sfintei Biserici”. Acest nume provine din apropierea Bisericii Sfântul Mihail, una dintre cele mai vechi și importante biserici din Cluj-Napoca, simbol al tradiției religioase din oraș. Denumirea „Strada Sfintei Biserici” a fost folosită în perioada medievală, iar până la sfârșitul secolului XIX, zona respectivă a fost cunoscută pentru activitățile comerciale și religioase care aveau loc aici.
La începutul secolului XX, zona a suferit modificări semnificative din punct de vedere urbanistic, iar strada a fost modernizată. În perioada interbelică, Clujul a trecut printr-o serie de schimbări ce au vizat îmbunătățirea infrastructurii și crearea unui peisaj urban mai organizat. În această perioadă, în 1924, strada a fost redenumită „Strada Iuliu Maniu”, pentru a onora figura acestui important lider politic al României.
Iuliu Maniu, născut în 1873 în Sălaj, a fost unul dintre cei mai influenți politicieni români din prima jumătate a secolului XX. A fost lider al Partidului Național Țărănesc și a avut un rol crucial în promovarea unității naționale, în special în contextul Marii Uniri din 1918. A fost, de asemenea, un susținător fervent al valorilor democratice și al drepturilor țăranilor. În 1947, Iuliu Maniu a fost arestat de regimul comunist și a fost condamnat la închisoare, iar moartea sa în 1953 a marcat o perioadă de represiune politică severă în România.
Înainte de schimbarea denumirii străzii în 1924, zona a fost martora unei dezvoltări semnificative a orașului. De-a lungul decadelor, strada Iuliu Maniu a devenit una dintre cele mai importante și traficate artere din Cluj, fiind adesea asociată cu activități comerciale, administrative și culturale.
8 comentarii
nu s-a falut absolut nici o schimbare in perioada interbelica
Stati linistiti. Locuitorii vechi ai Clujului, cel putin cei de etnie maghiara folosesc si astazi denumirea de ” Strada Sfantei Biserici – ( Szentegyáz utca ). Nu este nici o rusine in asta, dinpotriva. Ar trebui sa fim mandri de multiculturalitatea urbei, sa recunoastem contributia tuturor etniilor la dezvoltarea orasului. Ele se regasesc la fiecare pas in zona centrala. Atat cele maghiare, cat si cele nemtesti, armenesti evreiesti si evident cele romanesti. Dar avem si cladiri ridicate de mesteri italieni. La inceputul anilor 2000, coboarand pe strada Republicii intr-o duminica, in fata mea mergeau doua doamne in varsta. Mergeau incet, povesteau intre ele, se opreau des sa mai discute detalii. Eu eram in spatele lor si cand m-am apropiat suficient, mi-am dat seama ca una vorbea doar romaneste, cealalta doar ungureste. Si se intelegeau de minune. Asta inseamna cultura Europeana! Asta inseamna sa accepti multiculturalismul. Pe vremuri, asta era Clujul!
Subscriu. Sunt de etnie romana și întotdeauna am avut prieteni și colegi de etnie maghiara și ne-am înțeles foarte bine. Politicienii și extremistii creează false probleme. Noi trăim în armonie și intelegere
autorul articolului ori e prea tanar ori e vinitura,strada in epoca comunista se numea “8 martie”
Se numea 6 martie, în cinstea guvernului lui Gheorghi-Dej. Apelativul de vinitura folosit este total deplasat. Dacă facem săpături în istoricul familiilor celor care se cred clujeni get-beget, am avea mari surprize. Pe noi clujenii, bucureștenii ne consideră provinciali, inferiori lor.
Se numea str.6 Martie
6 martie
În epoca comunistă strada se numa
6Martie nu 8 Martie.In epoca medievală se numea tradus din limba maghiară, str.Sfintei Biserici.