În anii 1950, Mănășturul era un cartier predominant rural al Clujului, cu case tradiționale și grădini. Fotografiile din acea perioadă arată o zonă cu puține construcții moderne și o densitate scăzută a populației.

Dezvoltarea semnificativă a Mănășturului a început în anii 1960, când autoritățile comuniste au decis să transforme zona într-un cartier urbanizat. Între 1965 și 1985, majoritatea caselor tradiționale au fost demolate pentru a face loc blocurilor de locuințe. Această perioadă a marcat tranziția Mănășturului de la un sat la un cartier urban dens populat.

Astăzi, Mănășturul este cel mai mare cartier al Clujului, cu o populație de aproximativ 100.000 de locuitori, și reprezintă un exemplu de transformare urbană rapidă în perioada postbelică.

În anii 1950, Mănășturul era un sat în cadrul municipiului Cluj, având o populație semnificativ mai mică decât în prezent. În acea perioadă, zona era predominant rurală, cu case tradiționale și grădini, iar dezvoltarea urbană a început abia în deceniile următoare.

De exemplu, în 1965, Mănășturul a fost transformat într-un cartier urbanizat, iar populația a crescut semnificativ în deceniile următoare.