Actuala stemă a municipiului Cluj-Napoca, folosită din 1999, a fost oficial adoptată în 2006 printr-o hotărâre de Guvern, însă provine dintr-un concurs organizat în 1995 de Primăria Cluj-Napoca, pe atunci condusă de Gheorghe Funar. Proiectul a fost realizat de o elevă de clasa a XII-a de la Liceul de Arte Plastice, iar desenul său a fost ales pentru a reprezenta simbolurile orașului. Stema oficială a Clujului nu este însă nouă, aceasta își are rădăcinile în 1377, când a fost folosit un simbol heraldic foarte asemănător cu cel al altor orașe istorice, precum Cracovia și Praga. Speța a fost explicată chiar de cunoscutul istoric clujean și dascăl Vladimir Bogosavlievici.

„Stema cu trei turnuri. Ce semnifică? Semnifică oraș liber regesc. Dacă ați fost la Cracovia, la Praga, vedeți că și stemele orașelor respective îs cu trei turnuri, deci „oraș liber”. Dat acest rang în 1377. Știți unde e Casa Armatei, Teatrul Național, acolo, actuala stradă numită Eroilor se numea „strada de Mijloc”, și acolo era o poartă mare numită „Poarta străzii de Mijloc”, pe acolo a intrat cuplul imperial”, spune Vladimir Bogosavlievici.

Vechea stemă înfăţişează o poartă de cetate cu grilajul ridicat şi trei turnuri deasupra. Fostul însemn oficial este de origine germanică, un simbol al saşilor din Ardeal.

Stema actuală include imagini cu lupul dacic, zeița Minerva și monumentul Memorandiștilor, toate dispuse în trei zone distincte, denumite „cartiere”, care sunt colorate în roșu, galben și albastru. Deși este utilizată în actele oficiale din 1999, stema nu este privită cu ochi buni de toți specialiștii în heraldică, unii contestând alegerea acestor simboluri.