Cum ar fi putut arăta Catedrala mitropolitană din Cluj? Ar fi putut semăna cu o cea de a opta minune a lumii antice târzii – FOTO
În anul 1921, concursul pentru proiectarea catedralei mitropolitane de la Cluj a atras opt propuneri din partea unor arhitecți de renume din comunitățile română, maghiară, germană și evreiască. Juriul, format din arhitecții Petre Antonescu și Nicolae Ghika-Budești, figuri marcante ale stilului neo-românesc, și inginerul Dumitru Marcu, a avut de evaluat o serie de concepte inovatoare și unice.
Premiul întâi nu a fost acordat niciunui proiect, dar juriul a optat în cele din urmă pentru propunerea arhitecților Constantin Pomponiu și George Cristinel din București. Totuși, proiectul arhitectului clujean Kós Károly, intitulat sugestiv ”Byzantion,” a primit o mențiune specială. În viziunea lui Kós, structura clădirii trebuia să fie inspirată de arhitectura bizantină medievală, amintind de măreția catedralei Hagia Sophia din Istanbul, pe care Kós o vizitase în anii 1917-1918, notează Andra Vajda, pe grupul Amintiri din Vechiul Cluj.
Considerată de unii autori drept cea de a opta minune a lumii antice târzii, Sfânta Sofia este oricum o glorie a geniului constructiv uman. Ea a reprezentat centrul vieții religioase a Imperiului Roman de Răsărit, servind în această postură timp de 916 ani.
Designul lui Kós se diferenția prin utilizarea materialelor tradiționale: piatră și cărămidă la exterior, marmură și mozaicuri elaborate la interior, pentru a rămâne fidel esteticii autentice a Bizanțului. Deși viziunea sa era apreciată ca fiind valoroasă, s-a considerat că aceasta se îndepărta prea mult de tradiția ortodoxă românească.
Chiar dacă proiectul lui Kós nu a fost ales pentru catedrala mitropolitană, acesta a prins viață într-o formă simplificată și adaptată în biserica din Feiurdeni, construită între anii 1927-1928.