Octavian Goga, poetul pătimirii românești, s-a născut pe 1 aprilie 1881 în Rășinari, Sibiu, și a rămas în istorie atât prin opera sa literară, cât și prin activitatea sa politică. A fost un fervent susținător al unirii Transilvaniei cu România, iar poeziile sale reflectă durerea și speranțele românilor ardeleni. A studiat la Facultatea de Litere și Filosofie din Budapesta și s-a remarcat printr-un stil profund, cu influențe folclorice, dominat de patriotism, melancolie și spiritualitate.
Moartea lui Octavian Goga a survenit pe 7 mai 1938, la doar 57 de ani, în urma unui accident vascular cerebral. Se afla la domeniul său din Ciucea, județul Cluj, când a suferit atacul fatal. Deși a primit îngrijiri, poetul nu a supraviețuit, fiind înmormântat tot la Ciucea, loc care astăzi găzduiește Muzeul Memorial Octavian Goga.
Opera sa literară include volume importante precum „Poezii” (1905), „Ne cheamă pământul” (1909), „Din umbra zidurilor” (1913), „Cântece fără țară” (1916), toate având ca teme principale suferința românilor ardeleni, viața satului românesc și religia. Printr-un stil simplu, dar plin de simbolism, Goga a reușit să creeze imagini memorabile despre lupta și aspirațiile națiunii române.
Pe lângă poezie, Octavian Goga a avut și o carieră politică remarcabilă. A fost prim-ministru al României între 28 decembrie 1937 și 10 februarie 1938, dar și un jurnalist activ, fondând publicații precum „Țara Noastră”. Deși cariera sa politică a fost controversată, rolul său în promovarea idealului național a rămas important.
Ady Endre și Octavian Goga: O prietenie poetică la Ciucea, între istorie și destin – FOTO
Astăzi, Octavian Goga este recunoscut ca unul dintre cei mai mari poeți români, iar moștenirea sa literară și politică continuă să fie studiată și apreciată.
Octavian Goga – De ce a fost supranumit poetul pătimirii românești
