Cum a fost schimbat numele orașului Zalău pentru că era „prea țărănesc”. Un profesor din Cluj a explicat situația/Ignoranţa a învins românismul
În anii 1970, orașul Zalău era cunoscut sub denumirea „Zălau”, un nume care sublinia legătura sa cu tradițiile românești. Totuși, regimul comunist al epocii considera această denumire „prea țărănească” și nepotrivită pentru imaginea de modernizare și industrializare pe care o promova.
În contextul ambițiilor regimului Ceaușescu de a transforma România într-o țară urbanizată și cosmopolită, numele „Zălau” nu mai era considerat adecvat. Istoricul Nicolae Gudea, profesor la Facultatea de Istorie a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, a povestit cum autoritățile comuniste i-au solicitat ajutorul pentru schimbarea numelui orașului. Potrivit acestuia, secretara prim-secretarului județean al Partidului Comunist i-a explicat că denumirea „Zălau” nu reflecta suficient statutul urban și industrial pe care orașul îl căpăta în acea perioadă.
„Prin anii ’70 lucram în biroul profesorului Ştefan Pascu, ajutându-l la o corectură a unei lucrări a dânsului, aflată sub tipar. Secretara a anunţat pe tovarăşa prim-secretar al comitatului Judeţean Sălaj al P.C.R. Această tovarăşă îl ruga pe profesor să ajute Comitetul Judeţean Sălaj să schimbe numele oraşului din Zălau în Zalău. Profesorul Pascu, fost elev al lui Coriolan Suciu, s-a opus la început, afirmând că pronunţia Zălau este românească, dar secretara a spus că este prea ţărănească pentru calitatea (de atunci a oraşului). Şi profesorul a cedat”, îşi aminteşte istoricul în revista de cultură „Caiete Silvane”.
După cum remarcă şi istoricul, denumirea de Zalău, impusă artificial, a prins doar la noii veniţi în oraş şi la oficialităţi. Cei care au trăit aici înainte de schimbarea denumirii folosesc şi astăzi Zălau în loc de Zalău. Mai mult, locuitorii îşi spun zălăuani, şi nu zalăuani.
Istoricul susţine că şi profesorul Coriolan Suciu, autorul Dicţionarului istoric al localităţilor din Transilvania a început să se întrebuinţeze forma veche românească Zălau, mai corectă din punct de vedere lingvistic, deşi în mod oficial nu s-a mai revenit la ea.
„Concluzia este că ignoranţa a învins românismul şi în loc să fim dintr-o localitate românească Zălau şi zălăuani, am ajuns dintr-o eroare naţionalistă, într-o localitate ungurească Zalău şi să fim zalăuani!!!”, conchide istoricul.
About The Author
