Viceprimarul Clujului, Dan Ștefan Tarcea, a explicat în cadrul unui eveniment că proiectul metroul clujean, deși nu pare acum profitabil, va fi cu siguranță, peste ani. Tarcea spune că metroul de la Cluj seamănă cu metroul din Bilbao, un orășel din nordul Spaniei.
„Sigur că metroul, un proiect extrem de important pentru Cluj, un proiect care are și susținători, are și contestatari, este absolut normal. Un proiect așa de mare e categoric să nască atâtea controverse, dar aș vrea să pornesc cu câteva date specifice și clare. Drumul de la Florești la Cluj-Napoca este tranzitat în fiecare zi de aproximativ 70.000 de mașini. În al doilea rând nu discutăm de 200.000 de călători, ci undeva la 140.000 călători pentru a putea să fie sustenabil. Aș vrea să-l invit pe domnul Bob Dorin ( n.r un contestatar al metroului clujean) să meargă până în Bilbao un oraș care are aproximativ 350.000 de locuitori, plus zona metropolitană, 19 stații, aproximativ cu ce facem noi aici la Cluj, și să se uite la niște poze cum arăta Bilbao acum 25 de ani și cum arată astăzi. A trecut printr-o modificare extraordinară mai ales în ceea ce privește calitatea vieții, sigur mi-ar plăcea să avem mai mulți oameni vizionari, cât mai mulți oameni vizionari. Ce s-ar fi întâmplat în Londra în 1857 dacă oamenii de la vremea respectivă când încă nu era inventat motorul s-ar fi gândit să meargă tot cu calul? Oamenii la vremea respectivă s-au gândit că au nevoie de un mijloc de transport sustenabil, la vremea respectivă, acum 170 de ani. Și în 1863 au reușit să dea primul metrou în folosință. Oare atunci s-au gândit că el este sustenabil, în 1863?
Așa că haideți să ne gândim puțin la beneficiile care le aduce o asemenea investiție. Dacă tot discutam aici despre cine face studiile de fezabilitate sau ce se întâmplă. Una dintre companiile importante din această lume a făcut studiul de fezabilitate pentru metroul de la Cluj. Au fost 8 variante, noi nu ne-am trezit dimineața și am spus: Vrem să facem un metrou la Cluj. Am zis oameni buni găsiți-ne o soluție sustenabilă care va rezolva problema transportului pe următorii ani. Și oamenii au analizat, metrou ușor, metrou greu, tramvai, monorail, diverse axe de transport. Au ajuns la concluzia că metroul ușor e cea mai bună modalitate de a rezolva această problemă a transportului. De asemenea, sigur că un proiect de asemenea anvergură vine și cu foarte multe provocări. Știți foarte bine, la fiecare lucrare, fie că discutăm de o lucrare de 500.000 de euro sau la una mult mai mare. Găsiți tot felul de situații și de provocări și de probleme pe care trebuie să le rezolvați. La fel se întâmplă și în această componentă de metrou. Avem provocări peste care trebuie să trecem. Important este că avem soluții și găsim soluții pentru a merge mai departe”, a declarat Dan Tarcea.
Metroul din Bilbao, unul dintre cele mai eficiente sisteme de transport din Spania, s-a dovedit un proiect profitabil datorită gestionării eficiente și creșterii constante a numărului de pasageri. Cu un design modern realizat de arhitectul Norman Foster, rețeaua a contribuit semnificativ la dezvoltarea economică a regiunii, generând venituri substanțiale din bilete și abonamente. De la inaugurarea sa în 1995, metroul a înregistrat o creștere constantă a utilizatorilor, menținându-se pe plus din punct de vedere financiar, în special datorită eficienței operaționale și sprijinului din fonduri publice și europene.
Trenurile metroului din Cluj-Napoca vor circula la un interval de 90 de secunde, iar capacitatea va fi cuprinsă între 15.000 şi 20.000 pasageri, mai puţin de jumătate din capacitatea proiectată pentru Magistralele M5 şi M6 din Bucureşti. „Construcția unei linii de metrou ușor, cu 19 stații subterane în tehnologie „rail” șină de cale ferată, cu o capacitate transport nominală/maximă la interval de 90 sec: 15.200/21.600 pasageri / oră și sens (40 trenuri / oră și sens) și un depou suprateran. Cluj Napoca este al doilea oraş din România după numărul de locuitori, iar valorile de circulaţie pe DN 1 Floreşti – Cluj Napoca sunt comparabile cu cele de pe DN 1 Otopeni – Bucureşti (şosea cu 6 benzi)”, se arată în Nota de Fundamentare a proiectului de Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici.
