Clujul are nevoie de școli și grădinițe publice distribuite echitabil peste tot. Un studiu realizat de Ilie Bucşa în ianuarie 2025 arată că avem cartiere întregi fără unități de învățământ.
”Pentru această cercetare, am decis să restrâng analiza la investițiile publice realizate în ultimii cinci ani. Cu toate acestea, trebuie subliniat că orice tip de investiție, indiferent de natura sa, are un impact asupra calității vieții locuitorilor unui oraş.
Chestionarul utilizat în cadrul cercetării a fost adresat exclusiv persoanelor care locuiesc în Cluj-Napoca, acesta fiind şingurul criteriu de selecție. Răspunsurile au fost colectate anonim, folosind o platformă online (Google Forms), pe parcursul a cinci zile, între 16 şi 21 ianuarie 2025.
În total am obţinut un număr total de 603 răspunsuri, cu diferențe mari între cartiere în ceea ce priveşte numărul respondenților. Astfel, cei mai mulți respondenți au fost din Mănăștur (119), iar cei mai puțini din Becas (2). În 5 cartiere au fost mai puțin de 10 respondenți, în 13 cartiere am avut între 10 și 30 de respondenți, iar în 7 cartiere am avut peste 30 de
respondenți.
Am folosit o împărțire pe 20 de cartiere a municipiului Cluj- Napoca. Acestea sunt: Centru, Andrei Mureşanu, Zorilor, Mănăștur, Plopilor, Grigorescu, Gruia, Mărăști, Gheorgheni, Între Lacuri, Sopor, Borhanci, Becaş, Bună Ziua, Făget, Europa, Dâmbul Rotund, Iris, Bulgaria și Someşeni”, a precizat Ilie Bușca în cercetarea sa.
La întrebarea ”Cum evaluați distribuția și accesibilitatea unităţilor de învăţământ (creșe, grădinițe, școli, licee) în cartierul în care locuiți?”, răspunsurile arată că unele zone nu au deloc școli.
”Din graficul general, se observă un oarecare echilibru, dar și o tendință către o distribuție mai deficitară a clădirilor de învăţământ. Scorul general al oraşului este de 2.86, ceea ce indică un rezultat negativ, având în vedere că acesta este sub pragul de 3.00.
La nivel de cartiere, se observă o separare destul de clară. Există o zonă centrală, pe direcția Est-Vest, formată din 12 cartiere, unde se înregistrează scoruri pozitive, cu cartierul Centru având cel mai mare scor (3.92). La capătul opus, cele mai mici scoruri sunt înregistrate în cartierele Becas (1.67), Europa (1.71) și Someşeni (1.89)”, a explicat cel care a făcut analiza.
Spre exemplu, în cartierul Bună Ziua este numai o școală privată, în rest Primăria a permis construcții peste construcții, cu sute de milioane de euro turnați în buzunarele privaților, fără a-i obliga să facă ceva în schimb, o școală sau o grădiniță.
În Someșeni, o zonă de case, există numai o școală, iar în Făget și Borhanci niciuna.