Clujenii din cartierele periferice se confruntă tot mai des cu invazia insectelor, iar începutul verii aduce cu el nu doar țânțari agresivi, ci și un musafir nepoftit: „tigrul de platan” — o insectă invazivă ajunsă din alte țări, care le face viața tot mai dificilă celor care vor doar să-și petreacă serile în liniște, pe balcon sau în grădină.

„Doresc să semnalez o problemă cu care se confruntă tot mai frecvent locuitorii din zona străzii Borhanciului și anume prezența accentuată a căpușelor și țânțarilor, în special în zonele verzi, spațiile neîntreținute și terenurile din apropierea locuințelor.

Această situație generează un disconfort semnificativ și prezintă riscuri reale pentru sănătatea publică, mai ales în cazul copiilor și animalelor de companie. Căpușele și țânțarii pot transmite boli periculoase, cum ar fi boala Lyme sau virusul West Nile, motiv pentru care consider că este necesară o intervenție promptă”, sesizează un locuitor din Borhanci.

În cartierul clujean Bună Ziua e plin de „tigri de platan”:

„E plin de platani și insecte care ne pișcă, ne irita pielea și nici nu putem sa ieșim pe balcoane sau pe strada de ele, ca e plin. Va rog sa ne informați și pe noi în legătură cu acțiunile dumneavoastră legat de aceste probleme. De câțiva ani e plin de ele în Cluj-Napoca, zona străzii Buna ziua, că aici locuiesc, deci nu îmi explic lipsa de reacție din partea dumneavoastră, nu puteți spune ca nu ați știut de problema, mai ales ca am facut si anul trecut reclamații legat de asta”.

Pe lângă țânțari și căpușe, locuitorii din marile orașe se confruntă vara și cu neplăcerile provocate de tigrul platanului. Este o insectă minusculă, o musculiță cu dimensiunea de până la 3 milimetri, și s-a înmulțit după ce autoritățile au plantat cu generozitate pe bulevarde și în parcuri platani. Nu s-a dovedit că transmite vreo boală, dar înţepătura este supărătoare și poate provoca iritaţii.

Ceea ce este ciudat, este că nu se cunoaște ce determină această specie să înțepe oamenii. Ea este o specie erbivoră, se hrănește cu conținutul de celuloză al frunzelor de platan și ocazional, atunci când este în număr foarte, foarte mare și insectele cad sau zboară de pe suprafața frunzelor pe suprafața pielii oamenilor, îi înțeapă și pe aceștia, confundând probabil pielea lor cu suprafața frunzei de platan.

O soluție ar fi să reducem plantarea de platani, pentru a nu le crea mediul propice de dezvoltare.