Cel mai vechi „drum pavat” din România, construit de daci, va fi restaurat cu ajutorul Universității Tehnice din Cluj-Napoca
Cel mai vechi drum pavat din România, construit de daci în urmă cu aproape două milenii la Sarmizegetusa Regia, urmează să fie restaurat. Acest drum antic, parte a ansamblului UNESCO, leagă fortificația principală de zona sacră și a fost descoperit parțial de arheologi în anii 1950. Proiectul este coordonat de Institutul Național al Patrimoniului, în parteneriat cu Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca și Asociația Monumentum.
Având o lungime de peste 170 de metri și o lățime medie de aproape șase metri, drumul cobora spre templele situate pe terasele IX, X și XI, cu o diferență de nivel de 25 de metri. Pe lângă acesta, în Munții Orăștiei se mai găsesc construcții similare, dar mai mici, în cetățile dacice Costești și Piatra Roșie.
Restaurarea inițială a drumului, realizată în anii 1980, a inclus adăugarea unor blocuri de calcar și instalarea unui sistem de drenaj. În prezent, Consiliul Județean Hunedoara a depus un proiect pentru o nouă etapă de restaurare, în valoare de 7,3 milioane de lei, pentru a accesa fonduri prin programul „Timbrul monumentelor istorice.”
Expertizele tehnice realizate de specialiști în ultimii ani arată că la fel ca și alte monumente antice din Sarmizegetusa Regia, și drumul pavat se află într-o stare rea. Potrivit uneia dintre expertize, drumul pavat străbătea Fortificația și făcea legătura cu Zona sacră. Proiectul de restaurare tratează zona extra muros a Drumului, cuprinsă în linii mari între Poarta de Est și Terasa XI.
Proiectul de restaurare a drumului pavat din Sarmizegetusa Regia propune o abordare minimală, concentrată pe conservarea monumentului și pe stoparea proceselor de degradare. Intervențiile vor include stabilizarea structurilor din zona Piațetei, eliminarea materialelor de completare adăugate în timpul restaurărilor efectuate acum peste patru decenii și adăugarea unui strat de fundal pentru evidențierea elementelor originale ale drumului antic.
Drumul, care lega cetatea dacică de zona sacră, este considerat de unii arheologi un drum în trepte. Porțiuni din acesta au fost distruse încă din Antichitate, altele rămân ascunse sub pământ, iar circa 40 de metri au fost reconstituiți în trecut, fără a respecta fidel existența treptelor menționate în cercetările arheologice.
Cercetările inițiale care au scos la lumină acest drum antic au fost realizate la începutul anilor 1950 sub coordonarea arheologului Constantin Daicoviciu, marcând o descoperire esențială pentru înțelegerea arhitecturii și organizării spațiale a capitalei dacilor. Noul proiect vizează reabilitarea acestui element istoric unic, asigurându-i conservarea pe termen lung, potrivit Adevărul.