ȘTIRI NON-STOP CLUJ

Castru roman deosebit de important restaurat la Turda! Dovada că aici primii au fost dacii și romanii, nu alții – FOTO

Castru roman deosebit de important restaurat la Turda! Dovada că aici primii au fost dacii și romanii, nu alții - FOTO
Castru roman deosebit de important restaurat la Turda! Dovada că aici primii au fost dacii și romanii, nu alții - FOTO

Castrul legiunii a V-a Macedonica, Potaissa-Turda a fost restaurat în întregime iar rezultatul este unul spectaculos.

Au fost recepționate lucrările de restaurare a Castrului Legiunii a V-a Macedonica, Potaissa-Turda! Proiectul, finanțat prin Programul Operațional Regional 2014-2020, iar valoarea finală a lucrărilor executate este de 22.971.352 lei fără TVA.

Astfel, prin implementarea acestui proiect, vizitatorii pot descoperi această bijuterie istorică a Turzii. Castrul Roman Potaissa îmbogățește oferta turistică a municipiului Turda alături de Salina Turda și Parcul Obelisc Mihai Viteazul.

Vizitarea Castrului va oferi o călătorie în timp către trecutul nostru și oportunități de a învăța despre viața și cultura legiunilor romane.

Potaissa a fost o veche așezare dacică

Potaissa (Patavissa) a fost o așezare dacică, iar în timpul stăpânirii romane vicus (sat), apoi municipium și colonie (pe teritoriul actualului oraș Turda, județul Cluj), la poalele “Dealului Cetății” pe care era amplasat importantul castru roman Potaissa.

Istoricul așezării Potaissa

A fost ridicat la rangul de municipium de împăratul roman Septimiu Sever (193-211) și la cel de colonie, probabil, de împăratul roman Caracalla (211-217), bucurându-se și de dreptul italic (jus Italicum), care atrăgea după sine scutirea de impozitul funciar. A cunoscut o mare dezvoltare începând din 167-168, când s-a stabilit aici legiunea a V-a Macedonica.â

În punctul „Piatra Tăiată“ se afla în perioada romană principala carieră a orașului și a castrului roman Potaissa. În secolul al XIX-lea, când urmele exploatărilor romane mai erau vizibile, s-au făcut observații detaliate privind tehnicile de desprindere a blocurilor de calcar și de avansare în masiv.

Din carieră a fost transportată la biserica din satul învecinat Cheia o coloană înaltă de 1,5 m și cu diametrul de 0,34 m.

În carieră și în împrejurimile sale s-au descoperit țigle, chei, opaițe, fragmente ceramice și mai multe monede (o tetradrahmă, un denar din timpul împăratului roman Domițian, un denar din vremea lui Macrinus și alte două monede). Descoperirile indică existența unei așezări și în preajma carierei romane de calcar.

Alimentarea cu apă a orașului

Izvorul ales de romani pentru alimentarea orașului Potaissa cu apă potabilă poate fi localizat astăzi în punctul numit “Izvorul Romanilor”.

Izvorul se află la sud-vest de satul Copăceni, pe partea dreaptă a drumului județean Turda – Petreștii de Jos. Coordonatelele izvorului: 46.592252 / 23.712100, respectiv 46°35.535′ N / 23°42.726′ E. De aici, până la Potaissa, apa a fost condusă printr-un apeduct de cca 5 km lungime.

Un al doilea apeduct, pornit de la același izvor, alimenta cu apă castrul roman Potaissa, pe o distanța tot de cca 5 km.

Materiale de construcție folosite la construcție

Pentru construcțiile din castru și din colonia Potaissa romanii au folosit rocile extrase din mai multe cariere din împrejurimi (Săndulești, zona Cheile Turzii, Podeni). S-a extras mai ales calcar mezozoic (din zona Săndulești), ofiolite și tufuri ofiolitice (din zona Cheile Turzii), precum și gresii calcaroase terțiare. Blocurile fasonate și unele elemente arhitectonice se ciopleau din gresie calcaroasă terțiară, din conglomerate și microconglomerate calcaroase și din brecie cu elemente de calcar și de rocă vulcanică mezozoică. De la Runc și Poșaga era adusă la Potaissa marmură (în cantități relativ mici).

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *