Boc a dat de GARD Metroul Clujului! A fost un proiect numai pentru adunat VOTURI. Dovezile sunt clare și se adună – FOTO
Metroul Clujului este o pălărie prea mare pentru primarul Emil Boc și administrația lui. O spun asta și experții care au realizat Studiul tehnic pentru Metrou, o spun politicienii (Viorel Băltărețu), o spun acum și activiștii civici.
Este evident că Metroul a fost propus de Emil Boc acum 7 – 8 ani pentru a aduna voturi. Anterior, tot Boc a spus că Metroul este un proiect utopic pentru Cluj, un oraș prea mic pentru o investiție atât de mare.
Deputatul USR, Viorel Băltărețu, a atras atenția că numai un oraș bogat poate să își permită să facă un Metrou, pentru că mai trebuie să asigure finanțare și din propriul buzunar. Dar, Clujul, cu un buget de 800 de milioane de euro, din care pentru investiții sunt maxim 200 de milioane de euro, nu are cum să suporte un proiect precum Metroul, care începe de la 2,7 miliarde de euro și prețul va merge în sus, pentru că sunt vorbim despre minim 10 ani pentru execuția lui.
Nu vorbim despre depozitele de sare, care vor crește inevitabil costurile sau de piloții forați (51 de bucăți) din spatele VIVO, care stau în calea cârtițelor, ci e simplul fapt că totul se scumpește.
Redăm mai jos o analiză în detaliu realizată de activistul civic Szakats Istvan.
”#metrou Nu doar finanțarea, ci și pământul fuge de sub picioarele metroului de la Cluj.
Vești proaste: după parcurgerea integrală a documentației licitației de metrou de pe SEAP,
1. se confirmă că în procesul de licitație Primăria Cluj-Napoca n-a suflat o vorbă ofertanților despre cei 51 de piloți forați pentru stabilizarea dealului Răzoare din Florești – din cadrul lucrărilor abandonate la Centura de Sud a Floreștiului
2. ba a mai omis să-i includă și în documentația Expertizei Tehnice
3. iar acum Expertul avertizează că starea dealului Răzoarelor este critică, și recomandă ca stabilizarea acestuia să fie efectuată înainte de construcția stației Prieteniei și independent de aceasta.
Întrebări precum: De către cine? Din ce bani? Și în cât timp? – ridică îndoieli serioase privind rostul aducerii “cârtițelor” la Cluj în această toamnă – “proba adevărului” conform primarul Boc.
*
Detalii.
*
Săparea tunelelor metroului din Cluj se confruntă cu o situație critică deja la primii kilometri. Conform plan, Stația “Prieteniei” din Florești ar trebui săpată sub dealul numit Răzoarelor (în spatele mall-ului Vivo) dar dealul, în aprecierea profesorului emerit Anton Chirică de la UTCB – autorul Expertizei Tehnice, este amenințat de alunecări de teren active. În raportul său, acesta recomandă ca stabilizarea dealului să fie efectuată încă înainte de construcția stației și independent de aceasta.
*
Poi, la treabă! Dar când? Conform promisiunilor primarului Boc, cele două “cârtițe” ar ajunge la Cluj în toamna acestui an, și ar deveni pregătite de lucru în primăvara anului viitor. Lansate la doar 4 km de dealul Răzoarelor și avansând cu o viteză de 15m/zi, “cârtițele” ar ajunge sub zona amenințată de alunecările de teren în mai puțin de 9 luni. Conform planului anunțat, acesta este timpul în care Primăria și Constructorul vor trebui să rezolve stabilizarea dealului. Dar cum?
*
Din punct de vedere administrativ, Primăria va putea să lege lucrare de stabilizare a Răzoarelor proiectului de metrou… sau nu. Dacă o va considera ca fiind un proiect separat (vezi mai jos paragraful cu TR3), ea ar urma ciclul complet al studiilor, avizării, proiectării, bugetării și execuției. Dar luând ca reper palmaresul Clujului în materie, pronosticul de-a parcurge toate aceste etape în 9 luni ar putea fi unul rezervat.
*
Dacă lucrarea ar fi considerată ca făcând parte din proiectul de metrou, apare o altă întrebare: cât este de plauzibil ca constructorul Gülermak să se înhame să proiecteze-și-execute, încadrându-se în timpul și bugetul contractual, și această “lucrare-surpriză” – atâta timp cât ofertanților i-a lipsit din documentație orice referință despre existența piloților din deal, ba chiar și Expertiza Tehnică (care recomandă stabilizarea) lucrează din date incomplete – raportat la situația de pe teren?
*
Problema alunecărilor de teren din zona Răzoarelor este una cunoscută: în ultimul deceniu și jumătate acolo au avut loc mai multe asemenea evenimente, cele mai semnificative fiind cele din 2007 și 2011. Mall-ul Vivo a și încercat construirea unui zid de sprijin peste un șir pe piloți, forați la 10m adâncime, cu 0.8m diametru fiecare. Dar chiar și în 2024 locuitorii clădirilor construite pe marginea Răzoarelor au raportat noi alunecări de teren.
*
Descrierea zidului de sprijin Vivo a și ajuns parte a pachetului de documente pentru licitația de metrou nu ca parte a soluției ci ca parte a problemei. Și anume, soluția Vivo este desființată de expertul Chirică, care spune că piloții de fapt nu ar fi săpați suficient de adânc ca să oprească alunecarea dealului.
*
Tema alunecărilor de teren fiind atât de importantă, devine și mai de neînțeles cum Primăria Cluj-Napoca a omis cu desăvârșire să menționeze o altă lucrare de anvergură care viza stabilizarea alunecărilor de teren zonă- Centura de Sud din Florești. Structura de stabilizare a acesteia trebuia să aibă 400 m lungime, cu 266 piloți forați la 25m și de diametru 1.08 m fiecare.
*
Lucrările, începute în 2018, au fost abandonate în același an, lăsând în urmă 51 de piloți forați și două elemente de coronament. Acum, acești 51 de piloți cântărind 40 de tone fiecare, stau exact în calea cârtițelor și în mijlocul stației Prietenie. Dacă scoaterea acestora constituie o veritabilă lucrare-surpriză pentru Constructor, provocarea cea mai mare îi rămâne totuși stabilizarea dealului Răzoarelor, aflată chiar deasupra stației Prieteniei.
*
Totuși, încrederea Constructorului în Expertiza Tehnică ar putea fi pusă la îndoială de faptul că însuși această expertiză se bazează pe o documentație incompletă. Din păcate, Primăria Cluj-Napoca a omis să-i furnizeze datele despre piloții Centurii Sud inclusiv autorului Expertizei Tehnice.
*
În expertiza realiztă de domnia sa, profesorul Chirică definește trei zone critice în zona dealului Răzoare. Zona A, în care se pot vedea alunecări de teren active, se află chiar în spatele mall-ului Vivo, iar alunecările de teren încep direct sub clădirile de locuit, spune Chirică. Acesta recomandă ca, din cauza instabilității solului, blocurile de pe deal să fie inspectate înainte de începerea săpăturilor și consolidate după caz. Deasemeneaa, expertul mai recomandă ca dealul sa fie stabilizat cu soluții independente de stație.
*
Despre structura de sprijin realizată de Vivo, expertul constată că aceasta a fost realizată incorect din punct de vedere structural: piloții nu coboară sub nivelul de cedare al terenului. De aceea, Chriciă recomandă Constructorului ca acesta să rezolve situație critică a dealului înainte de a săpa stația, și recomandă monitorizarea geofizică și geotehnică a zonei chiar și după punerea în funcțiune a metroului.
*
Ca o ironie a sorții, între fotografiile atașate Expertizei Tehnice găsim și piloții de 108 cm abandonați ai Centurii de Sud al Floreștiului. Din păcate, în lipsa documentației despre aceste lucrări, expertul confundă piloții de 108cm/25m ai Centurii cu piloții de 80cm/10m ai Vivo.
*
Aceași greșeală o face și Geostud în studiul geo întocmit pentru metrou: fotografiază în treacăt piloții Centurii (aceștia apar la 2 metri de echipamentul de forare), dar nu îi identifică corect.
*
Alunecările de teren de la dealul Răzoarelor au reușit în schimb să atragă atenția firmelor participante la licitație, aceștia cerând o serie de clarificări Primăriei Cluj-Napoca.
La întrebarea 84, un ofertant solicită informații suplimentare despre „structura neterminată de pe deal”, la care primește de la Primărie răspunsul că dacă consideră, n-are decât să se intereseze. La întrebarea 81, un ofertant solicită informații suplimentare despre instabilitatea dealului, la care primește răspunsul că Primăria nu deține alte informații.
*
În concluzie, dacă Gülermak, câștigătorul licitației, a aflat despre cei 51 de piloți ai Centurii de Sud, nu a făcut-o în timpul licitației, pe baza documentației furnizate ofertanților de Primărie. Așa că acum, dacă are de gând să respecte recomandările Expertizei Tehnicel atuncil pe lângă scoaterea celor 51 de țătuși de 40 tone fiecare, va trebui să negocieze cu Beneficiarul cât de mult să și stabilizeze din dealul Răzoarelor prin soluții independente de structura stației.
*
Răspunsul la această întrebare este complicat din două motive.
Primul: așa cum rezultă din PUZ-ul care reglementează zona Răzoarelor, viitorul drum Transregio TR35 ar trebui să treacă exact deasupra stației Prieteniei. Acest fapt ar trebui să conteze în distribuirea lucrărilor pentru stabilizarea dealului Răzoarelor, dar stadiul curent al TR35 nu îi permite proiectului să-i furnizeze Constructorului metroului parametri suficient de preciși. Mai simplu:
-e firesc ca Primăria să-și dorească ca Gülermak să oi ajute sau măcar să nu o încurce cu viitorul proiect TR35, dar
-e la fel de firesc ca Gülermak să nu-și dorească să fie încălțat cu părți ale proiectului TR35
*
Al doilea: parcela la nord de viitoarea stație Prieteniei aparține mallului Vivo, iar parcelele la est, sud și vest de stație sunt deținute de USAM. Dar asta înseamnă că procedura exproprierilor, tocmai încheiată, ar trebui acum redeschisă. Este neclar cine, când, și din ce bani va plăti pentru aceste terenuri – care nu au fost prinse în planul inițial de exproprieri al metroului… dar dintre care unele apar în planul de exproprieri al drumului Transregio TR35.
*
Așa că acum, cetățenii Clujului așteaptă TBM-urile promise de primarul Emil Boc ba pentru septembrie, ba pentru octombrie, ba pentru noiembrie, și apoi pregătirea acestora pentru începerea forajului cu “2-3 luni mai târziu”, adică în primăvara anului 2025.
*
În condițiile de mai sus, având în vedere și campaniile electorale aferente alegerilor parlamentare și prezidențiale din decembrie 2024, livrarea “cârtițeor” sr putea fi doar o butaforie politică. Iar costul acestuia – prejudiciul economic cauzat de livrarea inutilă a TBM-urilor, în condițiile în care Primăria Municipiului Cluj-Napoca a pierdut cele 300 de milioane de euro alocate din PNRR, poate ajunge semnificativ dacă cumva stabilizarea dealului Răzoarelor se întinde”.